Conform ambasadorului roman la Kiev, Traian Sebastian Hristea, unii politicieni de la Kiev vad o noua problema in relatiile romano-ucrainene. Acestia considera ca statul roman acorda ilegal cetatenie solicitantilor din aceasta tara.

"Lucrurile nu sunt chiar asa si le spun de fiecare data ca realitatea e asta. E greu sa incerci sa convingi cand partenerul tau de discutie e indoctrinat sau, mai bine zis, convins de contrariu. Si atunci trebuie lasata sa treaca o perioada de timp, pana cand lucrurile se aseaza", a declarat Hristea. "In interviurile pe care le dau, incerc sa prezint obiectiv situatia, pentru a mai tempera opiniile capetelor infierbantate" adauga diplomatul roman.
Traian Sebastian Hristea spune ca pe vremea cand acesta era sef al misiunii de la Kiev, nu a primit decat cateva zeci de solicitari de dobandire sau redobandire a cetateniei romane.

Incepind de anul viitor, Ungaria ar putea sa elimine restrictiile pe piata muncii pentru romani si bulgari. Formatiunea liberala de la Budapesta a facut o propunere in acest sens, asteptandu-se aprobarea executivului ungar spre discutii.

Politicienii care sustin acest demers, spun ca ar fi normal ca si Ungaria sa-si deschida complet piata muncii, mai ales ca Ungaria, la randul sau, doreste ca cetatenii sai sa aiba drept de munca in toate tarile comunitatii europene.

Romanii din estul Serbiei au obţinut recunoaşterea statutului de minoritate nationala din partea noului guvern de la Belgrad.

Consiliul lor, numit in limba sarba Consiliul National al Vlahilor, iar in graiul local Consiliul National al Rumanilor, a fost constituit în 2006 de minoritatea romanesca locala, conform prevederilor legale, dupa modelul celorlalte minoritati nationale din Serbia.

Vlahii au fost recunoscuti in sfarsit ca minoritate nationala, iar limba romana a fost acceptata ca fiind limba lor materna.