Paste fericit romanilor din diaspora

Rodiaspora ureaza un "Paşte fericit" toturor crestinilor romani ce comemoreaza invierea lui Iisus Hristos.

Vom cita un fragment despre insemnatatea sarbatorilor de Paşte pentru romanii ortodoxi din Sfintele Paşti şi Săptămâna luminată, culmea spiritualităţii ortodoxe:

2. Ce sărbătorim la Paşti?

Ştim că Paştile sunt mari si sfinte si sfinţite si prea cinstite si mântuitoare si veşnice, si e firesc să ne întrebăm: Ce se prăznuieşte în ziua de Paşti sau la sărbătoarea Paştilor, ce trebuie să înţelegem prin cuvântul Paşti? Un răspuns lămurit la această întrebare ni-l dă Sinaxarul din ziua de Paşti, unde citim: “In Sfânta si Marea Duminică a Paştilor prăznuim Învierea cea dătătoare de viată a Domnului si Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numim sărbătoarea de azi Paşti după cuvântul care în vechiul grai evreiesc însemnează trecere; fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus lumea dintru nefiinţă întru fiinţă. Intru această zi smulgând Dumnezeu pe poporul Israelitean din mâna Faraonului, l-a trecut prin Marea Roşie si tot în această zi, S-a pogorât din ceruri si S-a sălăşluit în pântecele Fecioarei. Iar acum, smulgând tot neamul omenesc din fundul iadului, l-a suit la cer si l-a adus iarăşi la vechea vrednicie a nemuririi... Drept aceea, bucurându-ne peste fire, prăznuim cu strălucire, Învierea, închipuind bucuria cu care s-a îmbogăţit firea noastră prin îndurarea milostivirilor lui Dumnezeu”. La slujba de Paşti în care e cuprins si Sinaxarul pomenit, cu privire la prăznuirea de Paşti se spun următoarele: “Prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului si începătura altei vieţi veşnice”. Aceasta ştiind-o, nu rămânem numai la prăznuirea propriu zisă, ci adăugăm la ea si lauda din partea noastră, adusă Pricinuitorului: “...Si săltând lăudăm pe Pricinuitorul, pe Unul cel binecuvântat, Dumnezeul părinţilor si preaslăvit”. Omorârea morţii, sfărâmarea iadului si începătura altei vieţi veşnice a realizat-o Mântuitorul prin Învierea Sa din morţi. O mărturisim si aceasta tot la slujba de Paşti, când vorbind cu Domnul cel ce a înviat, zicem: “Pogorâtu-Te-ai întru cele mai de jos ale pământului si ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase; si a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt “. In aceeaşi ordine de idei vorbim cu Domnul Hristos si rostind sau cântând Condacul praznicului: “De Te-ai si pogorât în mormânt, Cela ce eşti fără de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit si ai înviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor Mironosiţe: Bucuraţi-vă! si Apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cela ce dai celor căzuţi sculare”. Si pentru că la Paşti în mod principal avem în vedere Învierea lui Hristos, si pe Hristos cel înviat, stăruim în vestirea că: “Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând si celor din mormânturi, viată dăruindu-le”. Pe scurt, la Sfintele Paşti, luarea aminte ne este la Învierea Domnului Hristos cel ce a înviat, iar prin Învierea Sa a nimicit moartea, a sfărâmat iadul si a pus temelia unei vieţi noi, izvorâte din Învierea Sa.

Paşte fericit!